Caini Ciobanesc German

Înca de pui câinele trebuie sa înveţe sa-şi foloseasca nasul, aşa ca, de la vârsta de 7-8 saptamâni începeţi sa îi puneţi (fara ca el sa vada) mici recompense alimentare prin casa sau curte, dupa care îl îndemnaţi sa le gaseasca, dându-i comanda „Cauta”. La început este necesar sa îl conduceţi aratându-i cu mâna unde se afla recompensa. În scurt timp va învaţa singur sa le caute. În timp, alternaţi recompensele alimentare cu jucariile lui preferate. Dupa fiecare gasire, invariabil, trebuie sa fiţi entuziasmat şi nu uitaţi sa îi arataţi şi lui asta. Dupa terminarea vaccinarilor, trebuie scos pe teren. În materie de sport canin, obiceiurile proaste se fixeaza foarte repede şi se corecteaza foarte greu. Caţeluşul va capata obiceiuri proaste daca vântul aduce mirosul la el deoarece se deprinde saia mirosul din vânt, sa lucreze cu capul sus şi pe lânga urma. Asta se întâmpla deoarece la 30-40 cm înalţime, vântul deplaseaza mirosul. Câine trebuie sa prelucreze urma cu capul în jos (în argoul „câinarilor” „sa ţina urma la nas”). De aceea, daca în timpul antrenamentului bate vântul, urma trebuie trasata în direcţia acestuia (cu vântul în spate), condiţie obligatorie pentru începatori.

Corpul uman emana în permanenţa milioane de celule moarte: prin transpiraţie, prin organele genitale, prin caile respiratorii, prin bacteriile de pe suprafaţa pielii. Acest proces complex, la care se adauga fenomenul de descompunere a celulelor emanate, confera fiecarei fiinţe umane un miros specific, pe care câinele este capabil sa-l identifice, sa-l memoreze (pâna la sute de tipuri de mirosuri în acelaşi timp) şi sa-l deceleze. Pentru a se prelucra mai uşor o urma, terenul trebuie sa fie verde (iarba, trifoi etc) şi uşor umed, iar temperatura mediului trebuie sa fie cuprinsa între 10 şi 30 grade C.

Temperatura şi umiditatea atmosferica au o mare importanţa. Particulele cazute pe urma nu au, în sine, un miros foarte pregnant. Specialiştii au constatat ca mirosul pe care îl urmareşte câinele este rezultat din descompunerea de catre bacterii a milioanelor de celule moarte emanate de corp. Prelucrarea unei urme este unul dintre cele mai obositoare exerciţii, atât fizic, cât mai ales psihic.
Prima data, caţeluşul trebuie sa înveţe sa prelucreze urma stapânului, ceea ce se şi cere la probele R.C.I. 1 şi SchH 1.

Aveţi nevoie de un asistent caruia sa-i daţi sa ţina câinele în lesa. Înainte de a trasa pista începeţi prin a crea o vatra de pornire.
Marcaţi locul cu un steguleţ şi tasaţi bine pamântul cu picioarele, astfel încât sa descrieţi un triunghi cu latura de 40-50 cm. Unii se culca pe sol în dreptul vetrei timp de 10-15 secunde. Profitaţi de aceasta poziţie şi atrageţi atenţia câinelui şi motivaţi-l sa vacaute. Trasaţi o pista de aproximativ 20-25 paşi, mergând normal şi ascundeţi-va (culcaţi-va în iarba, de exemplu). Este bine ca la început câinele sa asiste la scena, caci, odata lasat liber îi va fi mai uşor sa va gaseasca. Când a ajuns la dumneavoastra întâmpinaţi-l cu multa bucurie.
Uşor, uşor mariţi distanţele, dar tot timpul în linie dreapta. Daca totul se întâmpla bine, trebuie sa mascaţi progresiv ultimul sfert al traseului, iar apoi în totalitate, folosind un teren adecvat care sa va permita acesta.

Daca totul merge bine, şi a învaţat sa va caute dupa miros, prelucrând urma trasata de dumneavoastra, trecem mai departe.
Unghiurile drepte nu trebuie sa fie abordate brusc. La început trasaţi un arc de cerc cu lungimea de aproximativ 100 de paşi. Treptat strângeţi aceasta curba, pentru ca în final sa parcurgeţi un traseu în forma de potcoava de cal. Atunci când parcurge bine acest traseu, începeţi sa parcurgeţi şi unghiuri drepte. Întotdeauna trebuie sa luaţi un reper de pe traseu pentru ca dumneavoastra sa ştiţi cu precizie locul unde aţi facut un unghi drept. La început, daca este nevoie, câinele trebuie condus şi îndrumat uşor pe traseu.

Pâna acum câinele a învaţat sa urmareasca pista dupa miros. Este momentul sa înveţe sa caute un obiect.
Marcaţi vatra, şi trasaţi o urma de 60-70 paşi. Va întoarceţi 10-20 paşi pe propria urmaşi plasaţi un obiect bine impregnat cu mirosul dumneavoastra. Va întoarceţi pe urma pâna la vatra. Luaţi câinele în lesa şi daţi-i comenzile „Cauta, Aport”, înainte sa lasaţi lesa sa se desfaşoare. Întoarcerea înapoi pe urma înainte de a plasa obiectul se face deoarece câinele trebuie sa ştie ca urma continua şi dupa primul obiect.
Obiectivul va fi atins atunci când câinele va fi capabil sa gaseasca obiectul fara ca dumneavoastra sa va întoarceţi pe proprii paşi.
Pentru aceasta va trebui ca la capatul urmei sa faceţi un salt şi sa va întoarceţi la câine facând un ocol mare.
Acest traseu simplu va avea un grad de dificultate mai mare deoarece este mai puţin impregnat de miros decât o pista dubla(dus-întors). Atunci când câinele dumneavoastra va reuşi acest exerciţiu, veţi putea mari din nou distanţele şi, de asemenea veţi introduce progresiv unghiurile şi al doilea obiect.

Atunci când câinele dumneavoastra va reuşi aceste etape (urma simpla, traseu format din trei laturi şi doua unghiuri drepte, gasirea a doua obiecte plasate unul pe a doua linie dreapta şi al doilea la capatul pistei), sunteţi capabili, dumneavoastra şi partenerul canin, sa absolviţi proba de urma din cadrul RCI1 sau SchH 1.

Învaţarea cu unghiurilor ascuţite se face închizând progresiv unghiurile drepte. Persoana care conduce câinele trebuie sa cunoasca foarte bine traseul (eu folosesc carlige de rufe cu care marchez locurile care ma intereseaza – le prind de crengute, tufe, buruieni, etc), sa aştepte la unghi pâna când câinele regaseşte urma atunci când o pierde şi sa îl încurajeze sa porneasca pe urma regasita. La nevoie poate chiar sa şi îl ajute ghidându-l din lesa pe urma buna.